Cât de mult e suficient?

„Vreau și eu să devin independent financiar!”

Acesta a fost gândul care a încolțit în inima mea într-o zi, în timp ce savuram niște biscuiți Oreo (cu cremă dublă) și urmăream un curs de educație financiară. Autorul cursul vorbea cu pasiune despre acest subiect oferea și idei despre cum poți atinge acest deziderat. Ideea mi s-a părut atractivă.

Am început să-mi organizez finanțele mai bine, să învăț cum să-mi fac un buget, să economisesc, să studiez diferite instrumente financiare – mai întâi investiții în ETF-uri, apoi în acțiuni individuale. Portofoliul meu a crescut mai mult decât m-aș fi așteptat, într-un timp relativ scurt (3 ani).

Deja începeam să mă gândesc: Dacă mai crește în ritmul ăsta încă vreo 7 ani, o să ajung independent financiar.

Numai că pierdusem din vedere un aspect crucial: Dumnezeu nu făcea parte din povestea asta. Era doar dorința mea de a mă îmbogăți. Și, ușor-ușor, pe măsură ce portofoliul a crescut ca Făt-Frumos, am început să-mi pun încrederea mai mult în el decât în Dumnezeu.

Atunci am realizat că am o mare problemă. Și m-am pocăit. Nu pentru că investițiile ar fi greșite. Nici pentru că planificarea financiară ar fi fost păcat. Ci pentru că, fără să-mi dau seama, îmi mutasem încrederea de la Dumnezeu la portofoliu. Îmi calculam viitorul mai mult în randamente decât în rugăciune. Îmi găseam liniștea mai mult în investiții decât în promisiunile Lui.

Atunci am înțeles că problema mea nu era câți bani aveam, ci ce loc ocupau ei în inima mea.Și de acolo a pornit întrebarea care m-a urmărit mult timp: Cât de mult este suficient pentru un creștin?

Aproape toți oamenii își doresc să aibă azi un pic mai mult decât au avut ieri și mâine un pic mai mult decât au azi. Dorința de „mai mult” este aproape universală. Nici creștinii nu cred că fac excepție.

Problema nu este că vrem să ne fie mai bine, ci că foarte rar ne oprim să ne întrebăm: cât este suficient? Sau, mai grav, nu ne punem aceasă întrebare niciodată.

Biblia ne avertizează clar:

„Nu te chinui ca să te îmbogățești,nu-ți pune priceperea în aceasta!"

(Proverbe 23:4)

Versetul nu spune „nu munci” și nici „nu economisi”. Spune „nu te chinui ca să te îmbogățești”. Există o diferență majoră între a munci responsabil și a trăi cu scopul de a agonisi tot mai mult. Una este administrare, cealaltă este robie.

Nu am întâlnit des creștini care să mă întrebe: „Cum pot fi un bun administrator?”, ci de cele mai multe ori am întâlnit creștini care îmi spun cam așa: „Am strâns niște bani. Cum pot să îi înmulțesc? Care e cea mai bună investiție?”. Dorința de a avea mai mult ajunge, de multe ori, mai importantă decât dorința de a fi pe placul Domnului.

Întrebarea reală nu este: câți bani ai?, ci: de ce îi vrei?

„Cât de mult e suficient?” nu are o formulă, dar are niște puncte de refeință care ne pot ghida.

Biblia nu ne oferă o sumă exactă și nici un prag universal. „Suficient” nu este o problemă de matematică, ci de inimă. Nu este la fel pentru fiecare individ sau familie și nici pentru fiecare etapă a vieții. Dar Scriptura ne dă câteva repere clare care ne ajută să ne dăm seama dacă am trecut sau nu de limită.

1. Suficient = cât îți permite să rămâi mulțumit

„…m-am deprins să fiu mulțumit cu starea în care mă găsesc.”

(Filipeni 4:11)

Mulțumirea nu vine când ajungi la un anumit venit, ci când alegi să spui: „Doamne, îți mulțumesc pentru ce mi-ai dat până azi.

Dacă “mai mult” te face mai nemulțumit, mai frustrat sau să te compari cu alții, atunci ai prea mult. 

Exemplu practic: Dacă îți schimbi mașina și imediat începi să te uiți cu invidie la a vecinului / colegului/ prietenului că a lui e mai bună, mai nouă, mai frumoasă, problema nu e mașina, ci inima ta.

2. Suficient = cât îți permite să fii generos fără frică

„Fiecare să dea după cum a hotărât în inima lui, nu cu părere de rău sau de silă.”

(2 Corinteni 9:7)

Generozitatea este un barometru spiritual al suficienței. Dacă nu poți dărui fără stres, poate trăiești prea aproape de limită, iar dacă nu dăruiești deloc, poate că banii te țin mai strâns decât crezi.

Exemplu practic: Dacă orice cheltuială neprevăzută produce panică în viața ta sau dacă nu poți ajuta pe cineva pentru că totul este deja „alocat”, problema nu este doar lipsa banilor, ci lipsa limitelor.

3. Suficient = cât îți păstrează pacea

„Degeaba vă sculați de dimineață și vă culcați târziu ca să mâncați o pâine câștigată cu durere, căci preaiubiților Lui El le dă pâine ca în somn.”                                                           (Psalmul 127:2)

Nu tot ce aduce bani aduce și pace.

Exemplu practic: Dacă pentru mai mulți bani nu mai dormi liniștit, ești mereu tensionat sau nu te mai bucuri de nimic, atunci ai depășit limita.

4. Suficient = cât nu-ți mută încrederea de la Dumnezeu la bani

„Poruncește celor bogați… să nu-și pună nădejdea în bogății.”

(1 Timotei 6:17)

Problema nu este că ai bani, ci dacă te încrezi în ei. Aici a fost problema mea când au început să crească portofoliul de investiții. Am început să mă încred în bogății.

Exemplu practic: Dacă siguranța ta vine mai mult din economii și investiții decât din Dumnezeu, atunci banii au devenit o ancoră falsă.

5. Suficient = cât nu te obligă la compromis

„Mai bine puțin cu dreptate decât mari venituri cu nedreptate.”

(Proverbe 16:8)

Când “mai mult” cere compromis moral, ai trecut de limită: joburi care cer minciună, investiții pe care nu le poți susține moral. Chiar dacă „toată lumea face așa”, aceasta nu înseamnă că este corect înaintea lui Dumnezeu.

Exemplu practic: Mai bine un salariu mai mic, dar conștiința împăcată decât un salariu mai mare, dar inima murdară. Mai poate fi și varianta unui salariu mare și conștiința împăcată. Constanta este conșiința curată.

6. Suficient = cât îți lasă timp pentru Dumnezeu și oameni

„Învață-ne să ne numărăm bine zilele...”

(Psalmul 90:12)

Timpul este ca o monedă. Dacă pentru bani nu mai ai timp pentru Casa Domnului, rugăciune, pentru familie, pentru oameni, aceasta nu este prosperitate, ci un schimb prost.

Concluzie: Oprirea este uneori un act de credință. E suficient. Destul.

Poate problema ta nu este că vrei să fii bogat. Poate problema ta este că nu știi când să te oprești. „Suficient” nu este limita portofelului, ci limita inimii.

Doamne ajută-ne să fim buni administratori și să știm cât de mult este suficient pentru noi! 🙏